Este scris despre nașterea Lui . . .

Luca 2

În vremea aceea a ieșit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.
Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius.
Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
Iosif s-a suit și el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, pentru că era din casa și din seminția lui David,
să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.
Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria.
Și a născut pe Fiul ei cel întâi-născut, L-a înfășat în scutece și L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.
În ținutul acela erau niște păstori, care stăteau afară în câmp, și făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.
Și iată că un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea lor, și slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoșat foarte tare.
Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeți: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:
astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un mântuitor, care este Hristos, Domnul.
Iată semnul, după care-L veți cunoaște: veți găsi un prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle.”
Și deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulțime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, și zicând:
„Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui.”
După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alții: „Haide să mergem până la Betleem, și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut Domnul.”
S-au dus în grabă, și au găsit pe Maria, pe Iosif, și pruncul culcat în iesle.
După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.
Toți cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii.
Maria păstra toate cuvintele acelea, și se gândea la ele în inima ei.
Și păstorii s-au întors, slăvind și lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră și văzuseră, și care erau întocmai cum li se spusese.
Când a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur pruncul, I-au pus numele ISUS, nume, care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece.
Și, când s-au împlinit zilele pentru curățirea lor, după Legea lui Moise, Iosif și Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfățișeze înaintea Domnului,după cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi-născut de partea bărbătească va fi închinat Domnului”și ca să aducă jertfă: o păreche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului.
Și iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viață Sfântă, și era cu frica lui Dumnezeu. El aștepta mângîierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el.
Duhul Sfânt îl înștiințase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.
El a venit în Templu, mânat de Duhul. Și, când au adus părinții înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,
Simeon L-a luat în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:
„Acum, slobozește în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău.
Căci au văzutochii mei mântuirea Ta,pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor,lumina care să lumineze neamurile, și slava poporului Tău Israel.”
Tatăl și mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El.
Simeon i-a binecuvântat și a zis Mariei, mama Lui: „Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbușirea și ridicarea multora în Israel, și să fie un semn, care va stîrni împotrivire.
Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi.”
Mai era acolo și o proorociță, Ana, fata lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea era foarte înaintată în vârstă, și trăise cu bărbatul ei șapte ani după fecioria ei.
Rămasă văduvă, și fiind în vârstă de optzeci și patru ani, Ana nu se depărta de Templu, și zi și noapte slujea lui Dumnezeu cu post și cu rugăciuni.
A venit și ea în același ceas, și a început să laude pe Dumnezeu, și să vorbească despre Isus tuturor celor ce așteptau mântuirea Ierusalimului.
După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif și Maria s-au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret.

PAGINA ANTERIOARA